In lume sunt definite doua tipuri de nevoi. Este vorba de nevoia reactiva si de cea proactiva. Prima categorie se refera la nevoile necesare pentru a remedia o situatie oarecum defavorabila si acest tip de nevoi sunt cel mai des intalnite. A doua categorie se refera la nevoile proactive si acestea nu sunt un efect ci mai degraba o cauza care trebuie sa duca la sporirea sau mentinerea unei situatii favorabile.
S-ar putea crede ca nevoile reactive se traduc in carpeli, ca orice suma cheltuita pentru a remedia o stare de fapt este mai paguboasa decat ceea ce s-ar cheltui pentru prevenirea acelei nevoi. Realitatea dovedeste cel putin intr-un caz contrariul. Nu perioadele de suficienta economica sunt cele care contribuie cel mai mult la progresul omenirii (constant, accelerat in era contemporana dar cu salturi) ci perioadele de restriste in care cautam din cauza unor nevoi reactive mijloace de a ne reiventa. Momentele dificile din punct de vedere economic au obiceiul de a desfunda simturile, suntem obligati sa producem mai mult, mai bun, mai ieftin. Competitia naste progres iar acum concurenta este mai mare ca niciodata. Profitabilitatea muncii pentru cei care o realizeaza scade pentru ca trebuie sa muncim mai mult si mai bine dar productivitatea creste.Intr-un timp mai scurt cu aceleasi resurse dar cu un efort mai mare producem mai mult si mai bine. De ce ... ? pentru ca asa trebuie acum ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu