luni, 6 iulie 2009

Blog 23 - Depresia

Am avut o estimare eronata, foarte eronata. Intr-una dintre postarile anterioare am estimat ca depresia a fost depasita odata cu stabilizarea situatiei economice. Situatia economica s-a stabilizat, la nivelul de jos, adica a scazut pana la un anumit nivel si acolo a si ramas in ciuda unor eforturi destul de timide a autoritatilor de a o ridica. Depresia in schimb continua sa se accentueze. Firmele elimina orice e considerat balast. Si mai presus de asta e si protectionismul national care se manifesta in Europa. O alta sursa de finantare, programele de post aderare, sunt si ele intarziate voit din cauza incompetentei autoritatilor contractante si a lipsei de bani a statului roman pentru cofinantare.
In ciuda acestor inconveniente situatia o sa se detensioneze si probabil ca supapa o sa fie la fel ca intotdeauna la salariatii de la stat. Numai ca de data asta nu o sa se recurga la tiparirea banilor. Exista unealta numita "sporuri" si, desi opozitia sindicatelor este dura, probabil ca acolo se va ajunge. Reducerea aparatului birocratic se poate face, din pacate, doar reducand salariile bugetarilor. In zilele noastre statul este singurul angajator care duce o politica sociala. Costurile acestei politici trebuie sa duca la o salarizare mai restrictiva decat in mediul privat. Deocamdata este exact invers si acest dezechilibru trebuie cumva corectat.

vineri, 12 iunie 2009

Blog 22 - "L"

Intr-o lume dominata de optimism este firesc ca unele lucruri sa fie supraevaluate. Perspectiva ca in viitor un bun de folosinta indelungata va fi si mai valoros a facut ca sa existe multi doritori gata sa il cumpere. Si asa a aparut cererea si odata cu aceasta si aprecierea bunului respectiv. Si acest model a inceput sa functioneze si, desi era un fel de a ne fura caciula crezand ca acest carusel se va invarti la nesfarsit, am acceptat sa fim partasi marind si mai mult miza si ridicand nivelul stafetei. De ce toate astea ... pur si simplu nimeni nu s-a vazut ca fiind ultimul cumparator al acelui bun si cu totii ne-am gandit ca daca l-am vinde o sa obtinem un pret mai bun pe el. Si chiar si in aceste conditii, bula imobiliara ar fi avut mult de crescut in Romania. Nu au fost exploatate suficient terenurile agricole, terenurile din zone cu potential turistic si cele din mediul rural (dupa dezvoltarea infrastructurii). Toate acestea raman un potential deocamdata neexploatat.
Dezechilibrele de la noi nu au fost exagerate, au fost mari (aparat bugetar suprapopulat si adesea nejustificat de bine platit) dar nu covarsitoare, expunerea fata de cererea externa prin exporturi - moderata iar resursele energetice au fost si inca sunt insemnate. Criza adevarata a venit din alta parte, a fost de fapt un efect psihologic si economic combinat. Bancile au stopat creditele pentru a limita expunerea in Romania. In aceste conditii, statul a intarziat plati care au dus la un blocaj care persista si astazi. Nereusind sa isi plateasca impozitele catre stat, multe firme au conturile blocate si sunt in imposibilitatea de a plati datoriile catre alte firme.
Concluzie: increderea se pierde repede si se recastiga greu, extrem de greu. Criza nu are cum sa aiba o traiectorie in forma de V. Asta ar insemna sa recastigam increderea la fel de repede cum a fost si pierduta. In ce stadiu santem acum nu poate sa stie nimeni dar eu sper ca am inceput sa urcam pe o rampa care ne va permite sa privim cu incredere in viitor.

marți, 19 mai 2009

Blog 21 - De unde pornim

Primul trimestru a consemnat sec: 6,84% scadere a PIB-ului, 82% scadere a deficitului balantei de plati externe (0,7 mld Euro), aprox. 1,9 mld Euro trimisi in tara de persoanele care muncesc peste granite, aprox. 1,4 mld Euro investitii straine directe in economia romaneasca, peste 2 mld Euro repatriati de bancile romanesti bancilor mama (banci mama din Grecia si Austria in special).
Aceste sume pot da un indiciu asupra fundamentelor pe care ne bazam in momentul de fata. Scaderea deficitului balantei de plati a fost foarte abrupta, o reactie brutala a consumatorului pus in fata noilor conditii economice. Desigur ca exista si alti indicatori care intra in calcul in momentul in care se stabileste daca economia romaneasca pierde sau, din contra, atrage resurse dar, raportati la sumele mentionate mai sus, acestia sunt nesemnificativi cu o singura exceptie: liniile de creditare de la bancile mama care in acest moment, cu cateva exceptii, sunt inghetate sau mult diminuate.
Concluzie: in primul trimestru, economia romaneasca a atras putin sub 0,6 mld Euro. Aceasta ar trebui sa fie baza de la care sa pornim, mentinerea acestei stari de fapt mai ales in conditiile in care sumele atrase nu sunt credite acordate pentru consum.

miercuri, 29 aprilie 2009

Blog 19 - Contraatac

Blogul acesta descrie pescuitul in ape tulburi si mai ales cat de productiv poate fi. Si nu vreau sa ma adresez numai pescarilor pentru ca o sa fac defapt o analogie. Vreau sa vorbesc despre calcule simple si despre lipsa de integritate a unor banci care activeaza in Romania.
Inca de la inceput vreau sa spun ca unicul scop al unei societati comerciale este acela de a face profit. Profitul este conditia necesara si suficienta pentru existenta unei companii. Bancile se inscriu in aceasta categorie, ele exista pentru a face profit, numai spre deosebire de alte institutii, ele folosesc ca materie prima banii, de cele mai multe ori banii nostrii. Scopul acestei postari este de a clarifica, pentru cine se nimereste sa citeasca, cui si mai ales pentru ce incredintam economiile noastre.
Am tot incercat sa imi justific cum pot sustine bancile dobanzile practicate in ultima vreme la depozitele in lei. La ce folosesc sume mari de lei in conditiile in care, dupa un anumit termen, trebuie sa le returnezi cu o dobanda atat de mare. Ar fi fost justificate aceste sume in conditiile in care bancile ar fi acordat imprumuturi, la randul lor, cu o dobanda mai mare decat aceea acordata la depozite dar asta nu s-a intamplat, piata creditelor fiind blocata.
Scopul acestor acumulari de sume in lei este cumpararea la un moment dat, bine definit, si sincronizat cu alte banci a unor sume mari de euro pentru a forta devalorizarea monedei noastre nationale. Sustenabilitatea acestor dobanzi la depozite este asigurata exclusiv de perspectiva devalorizarii leului, perspectiva care ar putea deveni realitate numai in cazul unor atacuri speculative reusite.
Bancile pescuiesc acum in ape tulburi, nu e ceva personal, nu vor ele neaparat sa jupoaie omul de rand care are ceva agoniseli in lei dar pur si simplu nu se pot abtine. Este o perioada cu ape tulburi, volatilitatea este atributul caracteristic oricarei piete monetare. Bancile stiu ca in astfel de perioade asa se fac cei mai multi bani. Pe o piata monetara mica, inclusa oarecum intr-una mare, atacul asupra unei monede slabe are sanse mari de reusita. Cine tine, dintre banci, portdrapelul sus in cazul unor astfel de atacuri nu e un secret. Analistii acestor banci canta prohodul leului prin ziarele "serioase". Eu o sa am tare mare grija cui incredintez banii, cati de putini or fi ei.

marți, 28 aprilie 2009

Blog 18 - Moneda de referinta

Este greu si in acelasi timp onorant sa duci povara economica a lumii pe umerii tai. Nu e lucru usor sa influentezi prin actiunile tale cotatii bursiere si cursuri valutare in intreaga lume. Si daca ajungi acolo ce urmeaza ... trebuie sa fi extrem de responsabil si, in acelasi timp, esti in gura tuturor. Esti in varful piramidei si la orice imparteala iti iei bucata cea mai mare. Cam acest rol il joaca de 80-90 de ani Statele Unite.
Dolarul este MONEDA internationala, in dolari sunt tinute rezervele bancilor centrale din aproape toata lumea si tot in dolari sunt tranzactionate marfurile. In contextul globalizarii, dolarul este la fel de important ca sangele intr-un corp. Asta nu inseamna ca nu poate fi substituit cu alta moneda dar aceasta ipoteza este putin probabila. Exista cel putin doua motive mari care duc la aceasta concluzie:
1. Marile economii emergente (India, China) isi bazeaza politica de exporturi pe o forta de munca extrem de ieftina. Aceasta munca slab platita este sustinuta de o paritate slaba a monedelor lor nationale (Rupia respectiv Yuanul) cu dolarul. Aceasta paritate este intretinuta de modul in care resesc autoritatile chineze si indiene sa mentina un nivel scazut de lichiditate a dolarului in comparatie cu monedele lor nationale pe pietele interne. In acest fel, China si India, sunt obligate sa extraga, in mod constant, sume mari in dolari pentru a apara cotatiile scazute ale monedelor lor nationale. Acesti bani nu reprezinta altceva decat acumularea unor sume exorbitante, in dolari, in rezervele bancilor nationale iar renuntarea la aceste depozite ar duce pe termen scurt la aprecierea rupiei si a yuanului si in acelasi timp la colapsul exporturilor.
2. Inertia mecanismelor care reglementeaza schimburile comerciale in lume. Teoria spune ca oricarei nevoi de schimbare i se opune o forta inertiala alimentata de impotrivirea oricarui sistem de a accepta schimbarea. Aceste mecanisme constituie un sistem care este pus in miscare de un flux monetar. Acest flux monetar intermediaza schimburile comerciale, iar lumea in felul in care exista acum, nu poate exista fara aceste schimburi. Inlocuirea dolarului in acest flux monetar echivaleaza, in termeni medicali, cu incercarea de a extrage trepat sangele contaminat dintr-un pacient fara sa ai convingerea ca il inlocuiesti cu unul bun si fara sa ai garantia ca sangele nou nu va fi contaminat in timpul schimbului.

joi, 16 aprilie 2009

Blog 17 - Cotidian

Imi permit sa spun ca a trecut ce era mai rau din criza insa realitatea nu mai e aceeasi. Chiar si cei care nu au fost in nici un fel afectati de aceasta depresiune (DA, a fost depresiune) au prieteni sau cunostinte care au fost, asa ca nici pentru ei realitatea nu mai e aceeasi.
Nu putem avea pretentia sa se schimbe ceva daca in fiecare zi facem acelasi lucru. Am mai spus si repet, daca consideram ce a fost pana acum risipa ar trebui sa ne aducem aminte si in viitor ca e sanatos sa evoluam undeva intre lipsa si huzur.
Insasi faptul ca am constientizat ca nu va mai fi ce a fost , ca risipa nu-si are rostul si ca materia cenusie este un bun antidot impotriva lipsei, dovedeste ca depresiunea a trecut, criza a intrat in cotidian si ca trebuie sa vedem din acest moment cum o sa crestem.
Sa crestem fara sa risipim, sa producem plus-valoare, caci ne trezim in fiecare zi ca sa muncim si pentru ca uneori speranta este singura certitudine pe care o avem

miercuri, 25 martie 2009

Blog 16 - Aprecierea

Semnarea acordului cu consortiul financiar - FMI, CE, BM va insemna pe termen scurt o infuzie puternica (aproximativ 5 mld) de euro, bani lichizi, in economia Romaniei. Chiar daca o buna parte din acestia vor ramane in rezervele BNR, efectul existentei lor va fi puternic resimtit de leu.
Preconizata scadere a rezervelor valutare obligatorii constituite la BNR la acordarea creditelor in Euro nu poate scadea de la nivelul actual de 38% fara un acord din partea bancilor prin care se vor obliga sa reinvesteasca banii deblocati tot in economia romaneasca. Acest acord mi se pare rezonabil pentru ca pune la dispozitia bancilor bani care sunt deocamdata blocati si nimeni nu le poate obliga sa nu directioneze creditele preponderent catre multinationalele prezente in Romania. Chiar daca, indirect prin intermediul multinationalelor, banii sunt instrainati finalmente, efectele imediate ale acestor credite inseamna investitii in procesele de fabricatie din Romania, consolidarea monedei nationale, noi locuri de munca ... pe scurt: bani in economie.
Asadar este salutara aceasta infuzie de Euro si in acest context valoarea leului va creste cert in perioada urmatoare. Probabil o valoarea medie a raportului cu moneda europeana va fi incepand cu prima luna de vara 4 - 4,1 Lei/Euro. Sub aceasta valoare probabil va interveni BNR pentru ca o valoare scazuta a Euro ar creste deficitul comercial al Romaniei.

joi, 19 martie 2009

Blog 15 - Despre relativitate

Pentru ca nu am pretentia ca pot genera ganduri marete si nici nu pot filtra trairile profunde ale omenirii voi cita un om care a vazut viata ca nimeni altul:
" Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe dacă tot timpul facem acelasi lucru.
(...)
Problema persoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii. Fara criza nu exista duel, fara duel viata este o rutina, o agonie lenta. Fara criza nu exista valoare. In perioada crizei infloreste ce-i mai bun in fiecare, pentru ca fara criza orice vant este o mangaiere. Daca vorbim de criza o promovam iar tacerea este o exaltare a conformismului. In loc de toate acestea, mai bine sa muncim. Sa terminam odata cu singura criza amenintatoare: tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o depasi. "
Cine a rostit aceste vorbe a stiut despre ce vorbeste. Fundamentele acestor ''ganduri'' raman insensibile la trecerea anilor.

duminică, 8 martie 2009

Blog 14 - Derivatele: contracte ''futures''

In acest moment contractele de tip ''futures'' sunt hulite la fel de mult ca si creditele imobiliare date pe ochi frumosi ''subprime''. Ce reprezinta de fapt acest tip de contracte de tip '' futures''?...
Este vorba de un instrument financiar destul de complex si riscant folosit de marii investitori pe bursa petru a accelera profitul intr-un timp cat mai scurt. Folosirea acestui instrument de catre jucatorii pe bursa a presupus renuntarea la unul dintre cele mai importante principii care ar trebui sa guverneze tranzactionarea de actiuni: investitiile in companii inovatoare si cu reale perspective de crestere. Scopul investitiei e reprezentat de presupunerea ca in cazul investitiei intr-o companie cu reale perspective capitalul investit va aduce profit.
In cazul contractelor ''futures'' nevoia de a face profit insemnat dicta unde anume trebuie investit. In acest fel consecinta s-a transformat in cauza. Contractul de tip ''futures'' este un acord de tranzactionare la o data ulterior consfintita de catre vanzator si cumparator deopotriva a unui pachet de actiuni detinute (sau nu - voi detalia in urmatoarele randuri) de catre vanzator. La momentul semnarii contractului cumparatorul plateste doar o fractiune din pretul pachetului de actiuni (10-20%) urmand ca la scadenta sa plateasca restutul pana la pretul integral daca evolutia actiunilor in cauza este pozitiva. In cazul in care nu doreste sa plateasca restul pierde garantia.
Acest instrument a dat posibilitatea vanzatorului sa se protejeze pe termen mediu in cazul fluctuatiilor negative a pretului actiunilor detinute prin retinerea garantiei de la cumparator in cazul in are acesta nu doreste incheierea contractului (inchiderea pozitiei) sau prin vanzarea la un pret mai bun decat cel actual (anterior negociat la momentul incheierii contractului ''futures''). Totodata pe perioda dintre momentul achitarii avansului si pana in mometul inchiderii pozitiei (data scadenta a contractului de tip ''futures'') cumparatorul are dreptul sa tranzactioneze pachetul e actiuni contractat desi nu este efectiv in posesiua lui. Practic vinde ce nu ii apartine doar in baza unui contact ''futures''. Negocierea unei trazactii la un pret mai avantajos decat cel obtinut ii oferea oportunitatea cumparatorului de a se transforma in vanzator in cadrul unui nou contract ''futures''. Gradul de complexitate a acestor tip de contracte de tip ''futures'' este atat de mare incat nici cei care au abuzat de el nu stiau exact ce tranzactioneaza.
Astfel cresterea accelerata a preturilor actiunilor s-a bazat pe tranzactionarea lor ipotetica unde nu s-a luat nici un moment in calcul valoarea lor reala ci doar pretul de la momentul achizitiei si al vanzarii. Asemanarea cu bula imobiliara este mare: in cazul tranzactionarii proprietatilor imobiliare nu s-a tinut cont de pretul lor real ci doar de posibilitatea de a le revinde la un pret mai mare. Si intr-un caz si intr-altul nimeni nu si-a imaginat ca va fi proprietarul final al actiunilor respectiv a propritatilor imobiliare. Devalorizarea bursiera (atentie nu devalizarea) este consecinta procesului firesc de intoarcere la normalitate in care valoarea unei actiuni este direct proportionala cu soliditatea companiei pe care o reprezinta.

miercuri, 4 martie 2009

Blog 13 - Intre fler si ipocrizie

Ultima peioada a fost marcata de o tendinta de consum feroce a populatiei si cum orice exces trebuie platit am ajuns acum la momentul cand trebuie achitata factura. Este exact cazul unui om care mananca de obicei pe o taraba mica si inghesuita intr-un colt si o data a avut ocazia de a manca intr-un restaurant mare si luminos. Cat timp mancarea este in fata sa nu are nici o grija din lume, cand o termina insa se scotoceste in buzunar pentru a cauta si ultimul banut aflat in vre-un colt ascuns. Apoi se gandeste ca poate acele ''15 minute'' glorioase petrecute la masa bogatilor nici nu au fost atat de grozave pe cat credea. Trista cu adevarat pentru omul nostru este ziua ce urmeaza in care constata ca pentru lacomia lui de cu o zi inainte va avea de flamanzit ceva timp de acum incolo.
Lasand la o parte ''metafora'' de mai sus fac din nou referire la consumul feroce. Cum functioneaza el si ce produce: elimina nevoia economisirii pentru bunurile cu o lunga perioada de folosire. Eliminand aceasta nevoie de economisire veniturile fiecaruia sunt investite intr-o proportie cat mai mare in consum. Apare apoi ca o consecinta imediata o discrepanta intre sumele de bani economisite pe de o parte si sumele imprumutate. Aceasta diferenta semnaleaza deja o problema sistemica pentru ca cei care economisesc sunt cei care speculeaza consumerismul feroce. Cand scadenta vine, facura este achitata doar de cei care au fost creditati pentru ca sunt cei ce capitalizeaza deficientele pe care ei insisi le-au creat.
Din pacate atunci cand pui tacamurile pe farfuria goala stii ca intr-un fel sau altul vei plati. Fie cu bani, fie spaland vase sau podeaua dar vei plati. Mancarea ajunsa in burta este martorul unui fapt consumat. Ceea ce trebuie stiut este ca matematica este o stiinta exacta, cand exista un dezechilibru el va trebui corectat intr-un fel sau altul. Legile matematice nu pot fi schimbate insa legile care ne guverneaza existenta trebuie rescrise astfel incat atunci cand intra intr-un restaurant luminos, omul nostru sa aiba macar un costum decent si o cravata asortata cu pantofii.

vineri, 6 februarie 2009

Blog 12 - Om bogat, om sarac

Azi, am povestit unei colege de servici o poveste despre doi oameni. I-am spus asa:
Sa presupunem ca tu esti un om bogat, asa cum vei fi, iar eu un om sarac asa cum am fost totdeauna. Din diferite motive ne cunostem si tu, din bunatatea ta imi mai arunci cate o firimitura azi, cate una maine. Eu fiind invatat cu raul nu infulec tot ce imi arunci tu ci strang cat pot si pun de-o parte.
Cu timpul, bruma de firimituri se aduna iar tu, bogata fiind si obisnuita cu lucruri noi si stralucitoare, imi vinzi mie la pret marunt cateva din jucariile de care tu nu mai ai nevoie. Dar timpurile sunt schimbatoare, bunastarea oricui e vremelnica si tu nu imi mai arunci de la o vreme nici o firimitura asa ca eu ma vad nevoit sa iti vand inapoi lucrurile care tocmai le cumparasem si sa ma multumesc numai cu cateva firimituri asa cat sa pot sa supravietuiesc.
Asa ca bogatul ramane bogat iar saracul e cel putin la fel de sarac. Si istoria se repeta iar si iar. Povestea este spusa ca o analogie la un ciclu istoric recent incheiat dar suna mai frumos asa ... mai ales ca istoria se repeta iar si iar.

miercuri, 4 februarie 2009

Blog 11 - Relansarea pietelor

Evolutia macroeconomica a Romaniei tine exclusiv de reluarea cererii industriale si de servicii pe pietele mari din exterior (mai ales cele din UE). Pe plan intern constatam ca traim cea mai reprobabila perioada a crizei, cea a acuzatiilor reciproce. Rezolvarea neajunsurilor sta in cautarea si identificarea de solutii la fiecare problema punctuala.
Depasirea etapei curente, cea a acuzatiilor, va insemna stabilizarea economiei pe aproape toate palierele la un nivel destul de scazut. Exista semnale care anunta reluare a cererii din cauza masurilor luate la nivel inalt dar propagarea lor are o anumita inertie.
Cresterea, chiar si timida, a cererii de produse in industrie si implicit a serviciilor coroborata cu o preconizata masura a BNR de scadere a dobanzii cheie la nivelul critic de 10% sau poate mai jos precum si reducerea provizioanelor facute de banci la creditele in valuta sunt adevaratele masuri anticriza pe care economia reala se pregateste sa le dea. Sunt prognoze care dau ca perioada de relansare timida al doilea trimestru din acest an.
Inertia teribila a unei situatii de neincredere generalizata la nivel mondial are insa nevoie de mai mult decat atat. Semnele se arata dar remediul isi va face efectul in ani de zile. Abia vara anului 2010 va fi calda pentru noi ...

miercuri, 28 ianuarie 2009

Blog 10 - Profitabilitatea muncii

In lume sunt definite doua tipuri de nevoi. Este vorba de nevoia reactiva si de cea proactiva. Prima categorie se refera la nevoile necesare pentru a remedia o situatie oarecum defavorabila si acest tip de nevoi sunt cel mai des intalnite. A doua categorie se refera la nevoile proactive si acestea nu sunt un efect ci mai degraba o cauza care trebuie sa duca la sporirea sau mentinerea unei situatii favorabile.
S-ar putea crede ca nevoile reactive se traduc in carpeli, ca orice suma cheltuita pentru a remedia o stare de fapt este mai paguboasa decat ceea ce s-ar cheltui pentru prevenirea acelei nevoi. Realitatea dovedeste cel putin intr-un caz contrariul. Nu perioadele de suficienta economica sunt cele care contribuie cel mai mult la progresul omenirii (constant, accelerat in era contemporana dar cu salturi) ci perioadele de restriste in care cautam din cauza unor nevoi reactive mijloace de a ne reiventa. Momentele dificile din punct de vedere economic au obiceiul de a desfunda simturile, suntem obligati sa producem mai mult, mai bun, mai ieftin. Competitia naste progres iar acum concurenta este mai mare ca niciodata. Profitabilitatea muncii pentru cei care o realizeaza scade pentru ca trebuie sa muncim mai mult si mai bine dar productivitatea creste.Intr-un timp mai scurt cu aceleasi resurse dar cu un efort mai mare producem mai mult si mai bine. De ce ... ? pentru ca asa trebuie acum ...

luni, 19 ianuarie 2009

Blog 9 - Componenta virtuala

Este foarte interesant fondul pe care a crescut virusul crizei financiare care ne-a afectat. Pentru ca in orice sistem pentru a motiva un efect trebuie sa gasesti si cel putin o cauza. Frenezia imprumuturilor constituie fondul crizei. "A fost suficient ca, pe o piata a constructiilor, cei care au luat credite de la banci sã nu poata întoarce împrumutul, pentru ca acele banci sa anunte iminenta prabusire". Ma feresc sa citez diverse afirmatii dar asta mi s-a parut una definitorie pentru fondul problemei si nu am indraznit sa mi-o asum.
"Spre satisfactia multor oameni, bancile au invitat in ultimii ani, cu fervoare, clientii sa faca imprumuturi, in cea mai mare parte a cazurilor operand pe plan matematic. Economia reala isi adaugase o componenta virtuala, de care s-a dovedit a fi dependenta; când aceasta n-a mai functionat, economia reala a inceput sa tremure". Acelasi autor, la fel de definitoriu pentru situatia creata in acest moment. Iata o descriere a crizei noastre care a demonstrat vulnerabilitatea unei economii globalizate in care un dezechilibru are tendinta de a se propaga cu efect de tzunami.
P.S. Am extras din editorialul scris de Andrei Marga intr-un ziar clujean.

joi, 15 ianuarie 2009

Blog 8 - Amortizarea

O crestere a veniturilor a echivalat in ultima perioada cu cresterea investitiilor si deci a capitalului imprumutat. Varianta amortizarii investitiei initiale era ocolita tocmai pentru ca investitorii, in general vorbind, urmaresc sa speculeze momentele favorabile.
Acum se vede ca trecerea de la momente favorabile la unele defavorabile poate fi deosebit de abrupta. Controlul cheltuielilor se face mult mai usor decat controlul veniturilor. Cine a investit bazandu-se pe o crestere continua a cererii pe piata va avea de suferit iar vanzarea activelor nu mai este o solutie ca in alte situatii.
Constrangerile ascut competitia iar competitia aduce progres. Progresul insa nu trebuie sa fie numai pe partea tehnologica ci poate sa insemne scaderi importante in marjele de profit insotite de o dinamica crescuta a vanzarilor. Astept momentul cand deflatia nu va aduce dupa ea si o contrangere economica, astept zilele in care marjele de profit vor fi masurate intr-o singura cifra procentuala.

miercuri, 14 ianuarie 2009

Blog 7 - Deblocarea financiara

Exista o problema genarala in economie si anune blocajul financiar. Acest blocaj este indus de lipsa de finantare de la nivel inalt. Firmele mari care genereaza cerere de produse si servicii au suferit mult in 2008 la capitolul vanzari si au datorii la subcontractori. Aceste datorii se spurapun acum si cu unele scadente pentru plata unor impozite la stat. Neplata acestor datorii pune statul in incapacitatea de a asigura servicii pentru care se platesc impozite in primul rand.
Supapa deblocarii acestei situatii este la angajati. Companiile, in general vorbind, isi fac bugetul pentru salarizarea personalului la sfarsitul anului pentru urmatoarele 12 luni ale noului an calendaristic. Astfel, din contractele in derulare trebuie sa fie acoperit in intregime bugetul pentru salarii pe intreg anul urmator.
O acoperire partiala a acestui buget este semnul ca unele ajustari trebuie facute. Acest calcul al bugetului, facut cu un an inainte, are un rol important si anume acela de a semnala derapajele. Sacrificarea unor posturi poate conserva locurile de munca a celor care raman. In mod normal o acoperire a 85% din bugetul de salarizare inseamna concedierea a 15% din totalul personalului contractat. Asta este, in mare, regula dupa care companiile decid modul in care isi ajusteaza personalul.
Situatia din acest moment este diferita de una normala si este, pe termen lung vorbind, una tranzitorie. Este absolut sigur ca multe dintre companii vor sacrifica bugetul alocat salariilor pentru a plati impozitele catre stat. Si daca nu fac asta atunci, dupa umila mea parere, gresesc. Aceasta situatie cere un sacrificiu din partea angajatilor.
Acest sacrificiu presupune acceptarea pentru primele 2-3 luni din acest an, drept recompensa financiara pentru activitatea lor, venitul minim pe economie garantat de stat (diferentiat in conformitate cu nivelul calificarii). Aceasta este supapa care poate insemna iesirea din criza lipsei de numerar. Corelarea acestei masuri cu ajustarea personalului raportat la bugetul pentru salarizare este necesara in orice conditii, cu atat mai mult in conditiile actuale.

marți, 13 ianuarie 2009

Blog 6 - False predici, moneda creditului

Apar din ce in ce mai multe voci care povatuiesc oamenii sa schimbe moneda creditului din euro in lei, gratis la unele banci. Orice om cu putina minte stie ca nici o banca nu ridica nici macar un deget gratis. Valoarea cursului leu/euro este ireala, este parte specula, parte lipsa de credibilitate a monedei nationale. Oricare ar fi motivele este evident ca pretul monedei europene o sa scada pe termen mediu. De ce oare nu s-au oferit bancile sa transfere creditele in lei la cursul leu/euro din august 2007 (3,1-3,2 lei/euro)? Schimbati domnilor si doamnelor creditul in euro pe unul in lei la cursul de vanzare euro al bancilor si o sa aveti un credit supradimensionat in lei la o dobanda supradimensionata. Suna apetisant, nu? ...

luni, 12 ianuarie 2009

Blog 5 - Teoria deficitului

Dupa normele Uniunii Europene, deficitul calculat pentru un exercitiu bugetar prinde la partea de cheltuieli toate platile pe care un stat s-a angajat sa le faca in anul respectiv chiar daca acele plati au fost decalate. Ceea ce nu intra la incasari sunt sumele de bani aferente aceluiasi exercitiu bugetar care au insa scadenta in anul calendaristic imediat urmator. Asta se traduce simplist in felul urmator: ne bazam doar pe ce avem in portofel si nu uitam de ce avem de platit.
Este o varianta precauta de a pune in balanta veniturile, pe de o parte, si cheltuielile, pe de cealalta parte. Cand felul precaut de a guverna administrarea buzunarului national devine un mijloc de a inflama spiritele avem de-a face cu o fuga a capitaluilui strain (nu conteaza forma care o imbraca) din economia noastra. Asta este mai periculos decat deficitul in sine oricat de mare ar fi el zilele acestea.

vineri, 9 ianuarie 2009

Blog 4 - Atacuri online

Banii pe care fiecare dintre noi ii are reprezinta valoarea averii pe care o posedam. Sunt de fapt numitorul comun la care toti ne raportam atunci cand facem schimb de bunuri.
Perioadele dificile din punctul de vedere al fluxurilor financiare sunt insotite de o criminalitate sporita. Nicicand pana acum viteza cu care se transmit dezechilibrele in lume nu a fost mai mare. Saltul tehnologic inregistrat de la ultima criza este si el unul semnificativ. In aceste conditii atacurile de tip "pishing" vor fi surclasate de atacuri mult mai subtile menite sa usureze conturile bancare care astazi au mai mult arici la gura decat parca oricand altcandva. In astfel de conditii securizarea tranzactiilor bancare realizate prin mijloace de tip e-payment va fi o borna ce va trebui sa treaca un test destul de greu in aceste vremuri de rastriste cand nevoia de bani se acutizeaza. O forma mai evoluata a pishingului este mutarea acestuia de pe email pe canale de comunicatie de tipul "instant messenger". Asta este o realitate, nu o temere. Daca romanul are nevoie sa se teama de ceva iata ca acum are si motiv sa o faca. Istoria arata ca suntem, prin natura noastra, in stare sa ne adaptam foarte repede si frica ne-a creat aceasta abilitate. Sper sa fim de data asta suficient de vigilenti sa nu dam cu capul din nou unde doar s-au zgariat altii ...

joi, 8 ianuarie 2009

Blog 3 - Durabilitatea

In acest moment statul incurajaza economia durabila. Din punct de vedere stiintific, economia durabila grupeaza acele activitati care nu influenteaza dezvoltarea ulterioara a societatii in care traim.
Astazi, aproape tot ceea ce facem ne influenteaza intr-un fel sau altul dezvoltarea . O criza energetica, cum este aceasta prin care trecem acum, ar trebui sa fie imboldul necesar (daca mai trebuie asa ceva) pentru dezvoltarea si exploatarea surselor regenerabile de energie. Tehnologia actuala ne permite, costurile sunt sustenabile financiar tinand cont de cererea tot mai mare de energie, intrebarea e: constiinta ne-o permite?
Cele mai nepoluante metode de a genera energie electrica sunt, din pacate, si cele mai mari generatoare de peisaje antropizate. Fie ca este vorba de turbine eoliene, de hidrocentrale sau de panouri solare, investitiile in astfel de sisteme creaza modificari ireversibile naturii inconjuratoare.
Intrebarea legata de propria constiinta, enuntata anterior, este una retorica. Decizia a fost luata mai de mult. Sigur ca ne permitem. Romania nu are un potential ridicat pentru exploatarea energiilor regenerabile. Desigur ca avem mai mult decat multe state si mult mai putin decat alte cateva. Ceea ce este sigur este ca avem mai mult decat ne trebuie si daca suntem destepti putem bebeficia de acest potential inainte sa fim nevoiti sa cumparam de la altii. Investitii anuntate sunt, nu am pierdut de data asta startul dar sa vedem daca ajungem la linia de sosire.

luni, 5 ianuarie 2009

Blog 2 - Aparenta volatilizare

Anul 2008 a contabilizat o evaporare de 29 000 de miliarde de dolari de pe bursele din intreaga lume. Acesti bani nu au existat insa doar acum a iesit la iveala acest lucru. Acesti bani virtuali au circulat, au influentat, au generat profit din banii reali, iar la finalul fiecarui an acest profit obisnuia sa fie incasat.
Suntem pe '0' acum, suntem curati, banii virtuali nu prea mai circula pentru ca au fost eliminati din joc dar apetitul pentru risc al celor care au incasat profitul an de an inca mai exista. Si o sa inceapa din nou generarea banilor virtuali intr-un perpetuu efect spiralat. Ma intreb unde e mai profitabil sa stai, inauntrul sau in afara acestui joc si mai ales cat de ferit poti fi? Cat de departe este economia reala de acest joc, cat este ea influentata de el? Raspunsuri la aceste intrebari pot fi gasite dupa ce o sa intram definitiv pe o panta ascendenta a spiralei.

duminică, 4 ianuarie 2009

Blog 1 - Starea natiunii mondiale

Este impamantenita ideea conform careia o criza economica este cauzata de ceva sau de cineva si ca atunci cand vine lasa o pata neagra in istoria noastra vremelnica.
O criza este necesara asa cum este aerul pentru noi doar ca uneori nu avem puterea sa intelegem de ce. In felul in care acum societatea stie sa existe, la nivel mondial, vorbim despre o utopie generalizata. O utopie pentru ca peste tot luam pentru ce promitem ca o sa dam. De ce facem asta ... ei bine este o alta discutie. De luat luam, de dat si da si nu. Acest 'nu' este problema. Si acum sa vorbim serios ...
Finantele mondiale functioneaza dupa o lege simpla. Folosesc singura materie prima pe care o cunosc, o tranzactioneaza pentru a o spori si astfel se genereaza profit. Dar banii, ca despre asta este vorba, ca si orice alta materie prima este epuizabila teoretic. Atata timp cat banii sunt la indemana oricui nu e o problema doar ca astazi multi bani sunt falsi. Sunt proiectii in viitor, credit in alte cuvinte. Odata epuizata aceasta sursa de materie prima se opreste jocul (?). Din pacate nu ... este ca o fabrica care produce pe stoc, dintr-o parte iese fara sa intre nimic. Si se creaza vid si cineva trebuie sa-l umple. De data asta il umple statul (in general vorbind) si o luam de la capat dar pana cand, e iarasi primavara, ... intrebarea e de unde il umple statul ... asta o las in grija celor mai inzestrati din punct de vedere intelectual ... cine va fi cel care va plati factura finala (?) asta ramane o problema deocamdata deschisa ...